N-o să uit niciodată…

Asociem foarte des două expresii cu nuanță de negație care să ne convingă pe noi înșine că poate fi adevărat ce spunem: „n-o să uit” cu „niciodată”. Nu realizăm că negațiile se pot anula reciproc atunci când acționează împreună. Și totuși, subiectivă și sentimentală, refuz acum să uit, doar pentru că pentru mine contează. Prin urmare,
Vasi,
n-o să uit niciodată:
-ai furat o carte de colorat pentru mine în fața mea (crispată și absolut uluită) doar pentru a-mi satisface mie cheful pueril de colorat, susținut cu atâta regret, ca răspuns la refuzul hotărât al tatălui de a face risipă de hârtie cumpărată pentru mofturile mele, și ai fost fugărit de vânzător până ai lepădat cărticica mult râvnită.
– săreai coarda mai bine decât oricine, chiar și în timp ce coborai dealul Morii, unde jucam ore întregi „ascunsa”, prin grâu și camere obscure.
– jucai șotron desculț, pentru că de foarte multe ori nici nu îți luai șlapii aia maronio-roz de acasă și nu atingeai mai niciodată linia cifrelor atent desenate pe trotuarul de la badea Vasile.
– aveai un trening colorat cu albastru si roșu, lucios și „puțin cam” sintetic, dar pe care îl purtai foarte des… Dădea și bine la bronz.
– glumele nimănui nu erau mai bune decât ale tale. Le spuneai cu un ton numai de tine știut și te făceai admirat în tot grupul de copii care își petrecea veacul pe o pătură la iarba verde crud roasă de oi, vaci și gâște.
-ne-ai salvat de prea multe ori reputația de văcărițe veritabile, salvându-ne vacile, prin nu știu ce minune, de furia proprietarilor de varză și „păpușoi”, prin felul tău unic de a alerga repede, desculț și fără teamă în fața parului, a furcii și a tonului ridicat, și astfel episoadele din Sunset Beach și Sailor Moon nu ne-au fost refuzate niciodată, chiar dacă pauzele de mers până acasă se prelungeau de fiecare dată prea mult.
– mâncam harbuz refuzat din piață doar pentru că tu aveai curaj să ceri, cartofi copți, doar pentru că îi scoteai proaspeți din grădinile fără gard și le găteai la soba din cărămizi ingenios „lucrată” într-o groapă, morcovi din grădina lui Petrea, pe care îl strigai atât de des „Crăcănatu” pentru că ne alunga animăluțele pe imașul „celălalt”, mere de la Damian, pentru că hoții își făceau treaba în timp ce tu cereai cu atâta inocență între timp o cană cu apă, mazăre de la fata care locuia lângă podul fără lemne (se sustrăgea ușor prin gard) și gume din grâu, care oricum era prea mult la moară.
– ne-ai convins să trecem printr-un canal pe sub strada care făcea legătura între imaș și pădure, drum care ne-a devenit loc de spus povești de groază la lumina lumânării, și care ne înfricoșau atât de tare câteodată încât, în momentul în care trebuia să ieșim în pădure ne speriam unii pe alții și ne întorceam prin canal înapoi, doar pentru că ne era frică să nu găsim ceva ciudat și sângeros la ieșirea din celălalt capăt.
-mă trezeai dimineață, între 7 și 8, să merg pe imaș. Erai primul care apărea în fața ușii mele somnoroase și care mă aștepta să îmi iau pătura roz, cartea, tablele și cărțile de joc și să mă prezint la datorie.
– culegeam bureți de rouă (și, în cazuri fericite, ciuperci de pe lângă stâne) ca să-i facă mama cu smântână.
– mă puneai să îmi iau de acasă zahăr ca să mâncăm cu pâine sau adunam banii câștigați cinstit duminica și cumpăram lapte praf; mâncam pănă se vedeau urme vizibile pe haine…
– croiam haine pentru păpuși… Tu ai fost, însă, primul care știa să le coase manual… ca la mașină.
– ai crescut brusc mare și peste noapte lângă tine au crescut doi copii frumoși, cu energia de care tu debordai, molipsitoare și enervant de plăcută.
De astăzi îmi rămân doar amintirile… pe care vreau să nu le uit niciodată. Cu ajutorul celor care mă vor asculta vorbind, căci de prea multe ori eu vorbesc și alții mă ascultă resemnați, vei putea fi lângă noi prin tot ce ai fost altădată: un om bun, cu riduri de expresie în jurul ochilor de la prea multe zâmbete, cu haz viu și molipsitor, cu tăceri calculate și vorbe gândite cu efect de bună dispoziție.

Mari,
Îmi iartă întârzierea, dar mi-a luat mult timp să trec peste sentimentele care îmi înnăbușesc de foarte multe ori scrisul stângaci și subiectiv.
N-o să uit niciodată:
– frumusețea ta de Hollywood girl, care atrăgea atâtea priviri când treceai pe stradă.
– zâmbetul tău viu, cât o față întreagă, cald și cu privire veselă.
– felul tău de a avea secrete cu fratele meu în spatele ușii, doar pentru că voi erați cei mari iar noi cei mici, și disperarea mea de a asculta tăcută din cealaltă cameră, că poate poate…o să curgă și pe la mine ceva „important”.
– hotărârea ta unică de a face ceva, atunci când descopereai că îți plăcea.
– iubirea ta pentru copii, soldată cu pupici de toate culorile și strângeri în brațe zgomotoase.
– timpul pe care îl dedicai fidelă „mâțoasei” tale de 5 kilograme, care, în ciuda unei personalități voit de respingere față de „factorul uman”, adora ținerile tale în brațe atât de drăgălașe.
– entuziasmul căutării rochiei de mireasă, chiar și în urma prea multor eșecuri și a nervilor tociți cu mine la pas.
– ajutorul pe care îl acordai cu bunătate celorlalți, chiar dacă nu exista cerere sau insistență.
– credința ta în semne, de atâtea ori adeverite, care mă făceau să îmi pun întrebări multe și chinuitoare despre ce și cum e… în lume.
Te-ai mutat de ceva vreme pe tărâmul amintirilor… Să nu regreți: acum ești mai frumoasă, iar felul tău drăgălaș de a fi a crescut de mii de ori în amintire. Te păstrăm acolo vie, în același „n-o să uit niciodată”…
Dumnezeu să vă ierte și să vă odihnească!

 

3 thoughts on “N-o să uit niciodată…

    1. chgabriela Post author

      Vasi (Vasile) e un verisor care a murit acum cu parintii lui intr-un accident de masina si care, din pacate, a lasat 2 copii mici acasa iar Mari (Maria) e alta verisoara care a avut un accident de masina acum aproximativ jumatate de an impreuna cu copilasul ei de un an… Sunt persoane care mi-au fost foarte apropiate si cu care am copilarit. Dumnezeu sa ii odihneasca si pe ei si pe Thomas!

       
      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *