Schimonoseli haioase în loc de salut, gesturi voit-pițiponcești, pentru că „e la modă”, ciocolata din cutia galbenă, amestecată cu veșnica linguriță de plastic, cuvinte adormite și stâlcite în joc de copii.
Rochiță cu dungi colorate, ironie comună deși… „nu” e frig afară, unghii bleu cu floricele și inel… vintage. Cu diseară în companie plăcută și veselă în gând.
Taste bătute ritmic, ochelari obosiți pe nas, bătaie de gene somnoroase, mișcare rotativă pe scaun albastru, căști în urechi și melodie… una iubită dar uitată de mult timp în playlist.
Gogoașă cu ciocolată, napolitane și grisine… cu mac, deși ei nu-i place. Decepție și râsete. Se împart.
Un „bună dimi” cu accent. Fugitiv și cu ochi veseli.
Sforăit de neon. Întrerupt, pentru că acum știm de unde…
Întâlnire de picioare pe sub biroul înghesuit. Zgomot în ton grav: „Iar dai în mine?:))”.
Sunet de imprimantă obosită. Color… după auz.
Întrebare. Răspuns: „Ce vrei dreagă ?”
Oameni calzi.
Vineri.
HP-işti?…laptopul meu a chicotit, familiar. 🙂
Cu licenta:P
grea viaţă!
evident:)
asta cu întâlnirea… 🙂
🙂 intalnirea?..
Pingback: ca oasele strânse-ntr-un cleşte încins | absolut obişnuit
de picioare… 🙂
Sursa de haz in fiecare zi…:)
Cuvinte pline de viata 🙂 Superb 😀
Din nou, multumesc:) O seara frumoasa!