Mi-a intrat haos în ochi…
L-am simțit cum se lungea perfid
Pe linia părului meu
Încercând să-mi alunece,
Lingușitor,
În ureche
Cuvinte știute,
Tocmai când uitasem să te aud…
Mi-a intrat haos în ochi…
L-am simțit când își ascuțea ghearele
Pe albul obrajilor mei
Încercând să-mi sufle,
Subtil,
În nări
Un parfum cunoscut,
Tocmai când uitasem să te simt…
Mi-a intrat haos în ochi…
L-am simțit când vărsa amintiri
Pe conturul buzelor mele
Încercând să-mi vândă,
Zâmbind,
Pe pleoape
O poveste uzată,
Tocmai când uitasem să te trăiesc…
Mi-a intrat haos în ochi.
L-am simțit când își desena labirintul
Pe golul sufletului meu,
Încercând să-mi umple,
Neputincios,
Celulele
C-un vis plâns,
Tocmai când uitasem să te am…
Mi-a intrat haos în ochi.
L-am simțit cum vâna semne
Pe dreptunghiul ochelarilor mei,
Încercând să ascundă,
Crud,
Din lumină
Cu umbre secătuite,
Tocmai când uitasem să te văd…
still awesome, trebuie sa dam un peotry freestyle 🙂 desi tu spui ca nu poti sa scrii pe fuga, alergi mereu catre un vers care sa iti aduca un zambet si pentru toti cei ce ranjesc ascultandu-ti tusul cum le intra sub piele alegi sa le dai speranta. cu intelepeciune sa se spele
Poetry freestyle? N-am:P Nu stiu… Nu pot..Cred ca am nevoie sa fiu singura ca sa scriu. Pretentii de copil, ce sa-i faci?
Thank you, sir!…
libera plamada
se-asterne clar
lumea ca sa vada
floarea face nectar.
🙂
sa vada…:) de poate!
Like it!!!:)
si haos in inima…..:|
Cateodata da…
Mi-a intrat haos în ochi….hm…frumos 🙂
Multumesc:)