„Ne vedem joi…”

Câteodată nu știu să scriu. Îmi zgârii tastele nervos și aștept. Pentru că unele momente n-au egal în cuvinte, ci doar sunt acolo, părți din suflet pentru o amintire eternă…

Joi seara. Aglomerație pe hol și la telefon. Și lumea tot vine… de unde nu-i știu, de unde îi aștept, de unde…? Aparatele scrâșnesc a fotografie, chitara își caută cadența în acorduri sub degete fine, zâmbetele se cer largi în melodie iar sufletul crește ca niciodată, pentru că nimic nu te înalță mai mult decât muzica: a cântecelor, a zilei, a vieții, a tot.

Avem:

– prieteni retrași, căutându-și locul pe pernuțe, înghesuiți în suportul ușii de la șifonier;
– prieteni exuberanți, râzându-și seara în hohote, în glume moldovenești selecte;
– prieteni „artiști” înghesuiți în jurul unei chitare cu sunet divin, subtil regăsiți în vers și melodie;
– prieteni pragmatici, cu telefonul la ureche și pizza delicioasă frumos etalată-n obiective imediate;
– prieteni setați pe imortalizare, cu obiectivul aparatului în dreptul ochilor și zâmbet hollywoodian blocat în colțurile buzelor;

Sunt frumoși, calzi, compleți. Iar seara e… nebună.

PS: Am mai cânta cu emoția în privire și tremurul vocii:

http://www.youtube.com/watch?v=HZ9GocXFnrY&feature=related

 

16 thoughts on “„Ne vedem joi…”

  1. ch3815h

    si se vazura si ei cu ei, ochi in ochi, pe alocuri si-n poze. povesti, amintiri, dispozitii bune de toate partile implicate. nice! 🙂

     
    Reply
  2. Pingback: Obişnuitul de azi – Internet şi carte prin Biblionet « bibliodevafiliala3

  3. gabisimplu

    frumos a mai fost! abia astept sa iesim si la iarba cu soare sau cu luna, fara nori, doar cu stele!

    😉

     
    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *