Diform


Mi-e gândul diform.

Îi râdeam liniile pătrate

Și întreruperea dintre litere,

Haosul cuvintelor gâtuite

Și forma inestetică a silabelor.

Și-a trasat, revoltat, retușuri,

Desenând conținuturi pe absențe.

Și-acum zace în cerc

Etalându-și plinul,

Consistent.

Ca și cum esența i-ar sta, definitiv,

Într-o formă…

Mi-e inima galbenă.

Îi râdeam paloarea jumătății

Și pulsul inegal simțit,

Parțialul emoțiilor uitate

Și greutatea mușchiului în bătaie.

Și-a colorat, aprinsă, suprafața,

Mâzgâlind înțelesuri pe margini.

Și-acum bate roșie

Etalându-și forma,

Subțire.

Ca și cum substanța i-ar sta, infinit,

Într-o culoare…

 

4 thoughts on “Diform

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *