Nu trebuie să spui.
Sunt atâția oameni care spun…
Mai bine fii
Puțin câte puțin,
Senin.
Nu trebuie să pleci.
Sunt atâția pași în drum…
Mai bine stai
Aproape de un zâmbet,
Scai.
Nu trebuie să crești.
Sunt atâtea suflete bătrâne…
Mai bine scazi,
Din an în an,
De azi.
Nu trebuie să știi.
Sunt atâtea minți deșarte-n cale…
Mai bine crezi,
Din mult mai mult,
Că vezi.
Nu trebuie să poți.
Sunt atâția umeri grei pe stradă…
Mai bine dai
Să-mparți la doi
Din vai.
Nu trebuie să minți.
Sunt atâtea adevăruri moarte…
Mai bine-albești
Din oameni – umbra,
Când iubești.
Mereu frumoasa!
>:D<
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii unei gări.
MINUNAT!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Multumesc mult de tot:)! Bine ai venit!
Superba creatie!
Multumesc din suflet!
da, acest poem e fantastic 🙂 merita distribuit. l-am citit de 3 ori. e placut, bine structurat si emana o sensibilitate aparte. o steluta mare din partea mea 🙂
Ma simt onorata:) Multumesc foarte mult!