Singurătatea
E
Un tatuaj permanent
Cu gust de cireașă amară,
Necoaptă.
Câteodată,
Doar cuțitul
Îi mai poate șterge
Pecetea.
Singurătatea
E
Un tatuaj albastru.
Se poartă în carne
Fără context.
Câteodată,
Doar iubirea
Îi mai poate lumina
Pielea.
Common!!! What’s with the mood? 🙁
Nu zic ca postarea nu-i faina 🙂
🙂 It is not a mood. It’s more of an observation:)
Dar da, cateodata observatia se mai si traieste…
Ai vorbit ca un adevarat om de stiinta :D. Care de obicei doar observa dar cateodata si traieste observatia.
😀 Multumesc.
Nu încetez să mă minunez de fiecare vers citit de pe acest blog…
Multe realizări frumoase și doar de bine!
Multumesc din sulfet, Mariana! Inseamna mult!:)
Mult bine si pentru tine!