Râsul e,
De fapt,
O mare în zbucium
Închisă în suflet:
La fiecare mișcare
A valurilor
Râde sarea
Cu voce de om
În ecou
Prea plin
De întâmplare.
Marea e,
De fapt,
Un suflet rotund
Închis într-o scoică:
În fiecare vară
Oamenii
Își leagă la gât
Și pe mâini
Mări adânci
Cu miros de alge.
Omul e,
De fapt,
O întâmplare cu scoici,
Suflete și mări:
La fiecare pas
Câte o scoică
Își plimbă vara
Pe picioare,
Visând la începuturi
Fără sfârșituri,
Cu pauze
De suflet.
