Nu există
„N-am”,
Există „nu cred.
În ochiul stâng
Îmi țin amintirile:
Buzele care m-au construit
În cuvinte
Și sărut,
Mâinile care mi-au ținut
Degetele
În palmă,
Urechile care m-au ascultat
Când tăceam.
În ochiul drept
Îmi țin sufletele
Bune:
Privirea de dimineață
De zahăr brun cu cafea,
Zâmbetele repetând
Povești trăite sublim,
În simplitate,
Sufletele care mai cresc
Lângă mine.
Nu există „n-am”
Decât în afara
Familiei.

0

0