Îmi plac ochii tăi.
Au în ei
Sclipire de revistă,
Abia scoasă din tipar:
Glob albastru,
Colțul îndoit artistic
În unghi abia vizibil
Sub fruntea adâncă.
Îmi plac ochii tăi.
Păcat că n-au privirea
Omului care vede.
Îmi plac buzele tale.
Au în carne
Roșul frunzei uscate
Înainte să moară.
Unduirea fină,
Strânsă-n zâmbet învățat
Pe podiumul adolescențelor
Visânde.
Îmi plac buzele tale.
Păcat că n-au cuvântul
Omului care simte.
Îmi plac mâinile tale.
Au în degete
Amprenta frumuseții medievale,
În finețe calmă.
Atingerea caldă,
Ușurimea unui gest știut
Din tată-n fiu,
Subtil.
Îmi plac mâinile tale.
Păcat că n-au amprenta
Omului care vindecă.
Îmi place inima ta.
Are consistența
Unui desen reușit,
Fără greș în talie și formă.
Un 3D bătând la comandă
Puls de viață-aprinsă,
Model.
Îmi place inima ta
Păcat că n-are căldura
Omului care iubește.
