Ai mutat
Mai întâi un pion.
Simțeai
Poate
Că ochii mei
Nu pot privi
Prea multe lovituri
Deodată.
Am răspuns
Cu un zâmbet.
Mă simțeam
Puternică!
Apoi
Din fiecare mișcare
Loviturile
Se înmulțeau
După culoarea
Sufletului meu.
Răspundeam,
Nebun,
Mișcându-mi viața
Pe diagonale
Extreme,
Pierzând.
Însă,
Mi-am întâlnit
Regele
De curând.
De atunci,
Fiecare mutare,
Mică,
Dar atât de liberă,
Mă ajută să trăiesc
Frumos
Fiecare întâlnire,
Fiecare luptă,
Fiecare zâmbet.
Îți mulțumesc,
Doamne,
Pentru jocul ăsta
Minunat
În care învăț
Să iubesc
Mai mult,
După fiecare mutare.
Pentru că
O piesă în minus
Nu înseamnă
O înfrângere,
Ci mai mult loc
Pentru rege,
Pentru suflet,
Pentru iubire.
