Dimineața își uită conceptul de devreme.
Cafea? Da! Clătite? Da. Prăjitură cu vișine? Da. E mama pe la tine? Da.
Somnul de amiază e binefăcător, cu mențiunea că s-ar putea să dureze până seara…
Inspirația e-n vacanță. Se înlocuiește cu filme și inițiative de citit.
Încă puțin somn? Da!…Poate după o vocaliză bună, ca să nu-mi ies din ritm.
http://www.youtube.com/watch?v=xp4fRAHShBg
Obraji încleștați în râsete. Atât de colorate, încât dor! Sursă de haz în orice cuvânt, orice reacție discretă sau neașteptată. Se râde molipsitor, cu mușchii încordați, în transă de corp infidel în reacții, mișcându-se sacadat, nefiresc, amuzat până la limită.
Clătitele cu ciocolată și banane, magiun sau dulceață de piersici dau avânt serii, în armonie de chitară și voci calde, cunoscute, schițând un „Gândacul de pe deget” muzical, printre buze, cu chef de reîntâlnire. Îmi fur îmbrățișările strident, pentru că mi se cuvin.
Continue reading
