Să renunți:
De dragul ochilor
Calzi,
Al zâmbetelor fine,
De dragul
Mâinilor întinse
Și
Al bucuriei din obraji.
Să renunți
De dragul copilăriei
Purtate-n suflet
Și-n privire
În fiecare zi
Mai plin.
Dar…
Să nu renunți
Niciodată
La tine,
Până nu știi
Că ceea ce ești
Nu e decât
Jumătate
Din ce ai putea deveni
Printr-un alt suflet,
Iubind.
Să plouă… Lent… Cu miros de flori de cireș și praf. Cald, mângâind pielea însetată. Cu soare, pentru ca sfârșitu-i tăcut să se piardă-n curcubeu.
Să plouă… Cu ropot! Ritmic, muzical, dansant, în melodie neștiută, colorat în sunet și în iarba deodată vie pe trotuare.
Să plouă… Cu tunet! Zgribuliți și cu părul ud mirosind a ploaie, copiii să se-ascundă-n plapumele întinse până-n ochi, râzând și spunând povești, înghesuiți coate-n coate, cu viața încinsă în obraji și-n ochii calzi.
Să plouă… Cu fulger! Cerul să se-aprindă în culoare stridentă, pâlpâind ca un bec dându-și ultima suflare. În noapte, să lase umbre nedorite în perete, născând povești noi, șoptite… Continue reading
