Suna interfonul, iritant! Îmi mișc picioarele obosite de alergătura de seară și răspund. Nimic. Urcă trei etaje, în ropot de încălțări târâite de lene și își fac intrarea. Lungindu-și zâmbete pe față îmi întind punga de plastic îndesată cu înghețate și își strigă sosirea zgomotos: Gabiiiiiii! Agitație pe hol, râsete, vorbe de duh, din alea pe limba mea, imitații de cântece cu subînțeles, copilărie. Continue reading →

0

0