Tag Archives: inima

Rețetă pentru inimă


Se ia o inimă
Distrusă,
Cu bătăi iregulate
Și emoții crescute greșit
Printre pulsuri.

Se curăță,
Mai întâi
De praf
Cu un burete scăldat în
Speranță:
Se lustruiește bine,
Până lucește a sănătate
Din nou.
Se despică apoi
Cu grijă
În două
(a nu se atinge arterele.
Pericol de revărsare a dezamăgirii,
fatal,
în corpul întreg al inimii).
Se clătește bine
Cu multă iubire.
(Iubirea se găsește oriunde,
În diferite forme
si consistențe).
Când, în sfârșit,
Inima poate respira din nou,
Fără urme de puls
Întrerupt,
Se așează la loc
În mijlocul ființei.

Pentru că fiecare inimă
Obosește:
De durere, de neputință, de încercare, de ne-iubire.
Și nicio inimă
Nu poate
Să renască
Din praf
Altfel
Decât prin multă
Iubire.

 

La pas


La pas, străzile dor
Sub tălpi de carton,
Cu miros de mucegai
Și muzică veche
Picurând pe umbrele
Săruturi de frunze,
Ritmic și inegal,
Ca bătăile imprundente
Ale inimii
Unui îndrăgostit
Confuz.

La pas, visele strâng
Sub gene de pluș
Toate emoțiile scurse
Din norii clădiți
Peste frunte,
Amețind la braț,
Iubiri electrice,
Ca buzele imprundente
Ale sărutului
Unui îndrăgostit
Confuz.

La pas, toate amintirile
Se construiesc egal,
Cu fiecare toc
Înfipt în trotuar,
Cu fiecare zgomot
De inimă-nvățând
Ritmul celeilalte
Inimi.

Pentru-o viață sănătoasă, mișcați-vă inima cel puțin o viață în fiecare zi:

Înspre cealaltă
Inimă.

 

Definiția iubirii


Din goana spre
Nicăieri,
M-am izbit de o inimă;
Creștea brusc
Sub ochii mei:
Peste dealuri,
Copaci,
Peste nori,
Până la stele
Și, mai ales,
În ochii mei.

M-am oprit,
Să-mi aranjez părul
Și hainele șifonate
De întâmplare.
Când să alerg
Din nou,
Mi-am dat seama
Că nu mai era loc
De pași,
De teamă,
De căutare,
Că nu mai era loc
În lumea mea
De o altă
Inimă.

 

De amore


– Eu plec la magazin.
Ai ceva de luat
Din oraș?
Eu iau oricum pâine
Și ceva dulce.
Văd eu.

– Dacă vrei să-mi aduci ceva
La întoarcere,
Adu-mi un pupic
Și inima ta.
Mi-s de-ajuns!

– Ți le las ție
Înainte să plec.
Iar,
Când mă întorc,
O luăm
De unde am rămas.

 

Dragul meu

Hai să nu mai vorbim despre ani și sfârșituri. Suntem doar doi copii, cu inima crescând în piept nemuriri. Ne jucăm de-a indienii. Fumăm pipa păcii într-o lingură de lemn, scobită la mijloc, și spunem povești în jurul focului din grădină; despre „Inimă de urs” și „Winnetou”, despre grizzly și scalpuri în colecții. Avem acuarele pe față, de la Tempera, și ne doare puțin cearta mamei că le-am răspândit în măști, și nu pe blocul de desen, în teme pentru acasă. Tu nu porți tricou, în spirit de Old Shatterhand, eu am fustă colorată, hanorac încheiat în jurul taliei și codițe strâmte în păr. Suntem pe bune. Fluierăm în lupte și ne împăcăm în pipa păcii.
988673_10152047652923084_360881560_n
Afară e cald. Ne bucură Donald din revistele cu benzi desenate și cireșele galbene din copacul din stânga. Purtăm aceleași haine ca ieri, doar că poala și buzunarele sunt mai colorate. În păr am încă o frunză de ieri, încâlcită în cosițe. Tu lupți cu sabia de lemn și tablă pe care abia ai terminat-o. Știe tata de ce ai cheia de la atelier. N-avem griji, în afară de a ne păstra secretele verișorești după colțurile casei: tu cu Maria a lu Țuțu, eu cu Ancuța, Maria cu Țuțu.

E ora 8 jumate. Televizorul e mic și alb negru. De pe cuptor, ne încruntăm sprâncenele să înțelegem. Prințesa Sissi e fermecătoare. Eu adorm. Maria își face temele. Tu consumi creioane negre la publicitate. Desenezi frumos, cu umbre, portrete din manualul de artă. Suntem norocoși să ne avem, chiar dacă nu știm și ne uităm urât unii la alții în fiecare zi.

Să nu vorbim despre sfârșituri. Tu zâmbești cald, noi te admirăm crescând. În aripi, în inocență, în lumină. Aici e încă frumos și cald, pentru că trăiești în suflete. Încă mă aperi de privirile fără folos, încă alegi filmele HD și le schimbi după primele minute, încă te privești în oglindă și nu ești convins că se așează bine ochelarii sau cămașa la guler. Încă dai cu aspiratorul în pauza de scris și uiți să speli vasele până îți vine inima acasă de la muncă. Încă ne iubim, fără să ne-o spunem și mi-e dor să-ți spun la mulți ani timid, într-un capăt de telefon sau la un pahar de vin alb de Focșani.

Anii n-au rost când zâmbești atât de frumos în lumină. Dar suntem slabi aici, cu riduri în frunte și inimi strânse. Așa că, om drag cu ochi enervant de verzi și frumoși, la mulți ani. În sufletele noastre.

Și să ne vedem cocoțați din nou în cireșul bunicii, citind din Proloage cu intonație copilărească și voce caldă.

 

Aceeași margine

chevron-Heart
Să ne întâlnim
Pe o margine
A lumii.
Aceeași margine.

Mijlocurile sunt
Mereu
Prea aglomerate.
Să ne întindem
O mână.
Și pe cealaltă.
Până nu mai e
Aer
Între noi.

Să ne descoperim
Inima
Pe o margine
A lumii.
O inimă
Decupată
Pe-un zâmbet care
Descoperă.

Să ne iubim
Pe o margine a lumii.
Aceeași margine.
Aceeași inimă.

 

De ciocolată

chocolate-couples-cupcakes-food-Favim.com-1772169
E normal
Să-mi orbești genele
Când privești,
Să-mi tremuri degetele
Când îmbrățișezi,
Să-mi furi zâmbetul
Când te-apropii,
Să-mi umpli sufletul
Când vorbești?

E normal să-mi topești
Inima
În ciocolată?

E normal să nu existe
Normalitate
În afara iubirii
Noastre
Cu inimi
De ciocolată?

 

A noastră

tumblr_lwz7lfU7hp1r5sehuo1_500
Nu vrei să fugim?
Să luăm lumea la picior
În lung și-n lat:
Tu în sufletul meu,
Eu în al tău.
Când ne săturăm
De alergat
Și ne cunoaștem
Zâmbetele
Ca-n palmă,
Să ne oprim
Pe marginea obrajilor,
Respirând:
Tu cu vocea mea,
Eu cu a ta.

Nu vrei să ne amestecăm?
Să ne jucăm culorile
Pe degete:
Tu ale ochilor mei,
Eu ale ochilor tăi.
Când ne săturăm
De amestecat
Și ne știm pe de rost
Lumina privirilor,
Să ne oprim
Pe colțul genelor,
Zâmbind:
Tu cu buzele mele,
Eu cu buzele tale.

Nu vrei să ne iubim?
Să ne purtăm inimile
La pachet:
Tu în mine,
Eu în tine.
Când o să obosim
De greutatea emoțiilor
Să creștem
Într-o singură inimă.
Pe care s-o purtăm
Iremediabil
Împreună:
A noastră.

https://www.youtube.com/watch?v=E9T8dcHy9eo

 

Nu prea sus (jos)

1347509552720812
Dacă o iubești,
N-o așeza
Prea sus.
Cele mai multe
Întâlniri
Între suflete
Se destramă
Pentru că nu trăiesc
La același nivel.
Ori mâinile tale
Trebuie să fie
Aproape
De mâinile ei,
Pentru a le cuprinde,
Atunci când drumurile
Se strâng.
Să nu gândești
Vreodată
Că e nevoie să te-nalți
Pentru a ajunge
Aproape
O inimă.

Dacă îl iubești,
Nu-i înghesui
Sufletul
Cu așteptări.
Apropie-te,
Ascultă cuvintele,
Înțelege tăcerea.
Cele mai multe
Întâlniri
Între două suflete
Se risipesc
Pentru că nu au răbdare
Să asculte.
Să nu iubești
Vreodată
Așteptarea
Mai mult decât sufletul
Care se poate deschide
În fața ta;

Dacă nu încerci
Să schimbi
Inima
În loc să o trăiești.

 

Cântar

libra-balancedstones
Să ne oprim
Puțin
Din goana asta
Nebună
După palpabil,
Să ne privim
În ochi
Și să simțim:
Ce minune că,
Din tot aerul din lume,
Te respir pe tine,
Din toate sufletele din lume,
Te cuprind pe tine,
Din toate iubirile din lume,
Te am pe tine.

Ce bine că
Lumea
Nu se cântărește
Îm buzunare,
Ci în aerul
Pe care-l împărțim,
Zâmbind.