Mi se scurge prin pori… lentoare perfidă cu miros de căldură coaptă și semințe sărate sfărmate strâns între dinți. Am celulele obosite. Au uitat să adoarmă, jupuite de păreri întoarse pe toate părțile. Și stau acum, strivite, cu fața-n noapte și așteaptă. Pentru că întrebările se înmulțesc, în absență de răspunsuri. Continue reading →

0

0