-Zi-mi, e greu?
– Greuț…
– Dar pot să-l ridic de jos?
– Daaaaaa, poți.
Continue reading
De-acasă numai bine
8 Replies
Tag Archives: mancare
Fii primăvară!
Îmi fac intrarea obișnuită pe hol: foșnet de pungă plină gâtuită în perete, miros de portocale crude și tropăit de picioare stângace încercând să se elibereze de strâmtoarea pantofilor de primăvară fără ajutorul mâinilor. Un cap de copil se ivește vesel de după ușa luminată subtil din bucătărie. Nu aud întrebarea, dar o deduc din răspuns („Cine e?”)… Pauză ironică și privire cu subînțeles: „Prietenul tău”. Râsete… Trimfătoare, fața mea deloc bărbătoasă, în afara colțurilor pătrățoase ale figurii, intuite de cleștișorii mici din păr așezați aproape aleatoriu în vârful capului, omoară crunt orice speranță a eventualei prezențe masculine: „Eu sunt”. Dezamăgire veselă…
Miroase superb, tăind adânc în stomac a foame…
Continue reading
„Mezzo” (traducere imposibil de reprodus)
Chipuri crispate a râs cu coatele pe masă și cu umerii zguduiți. Ochii ațintiți spre sursa întregii bunei dispoziții și bucuria de a fi împreună în jurul unei mese de, citez, „sufragerie”, de parcă am fi făcut asta atât de des încât acum e doar o obișnuință cu gust amical.
