Suntem mici,
Cât o nucă
Bătută-n perete –
Un perete rotund,
Cu formă de apă
Și pământ.
Suntem mici,
Cât un soare
Desenat în colțul paginii
De un copil talentat:
Jumătate suflet,
Cizelat,
Cu raze atrăgând
Lumină,
Jumătate lipsă;
Partea pe care
N-o vedem
E întotdeauna
Mai mică.
De teamă,
Oamenii nu cresc
Decât în partea
Care dă spre ceilalți.
Potențialul
Se ține în spate
Unde nu le vede
Nimeni
Eșecul
Sfârșitului
Fără început.
Suntem mici,
Cât un suflu de
Dumnezeu
Într-o zi
Din veșnicie.
La fiecare respirație
Divină
Câte un suflet
Își abandonează,
Omul
Pentru eternitate.
Suntem mici,
Cam cât o senzație
De iubire
Într-o privire
Aleatorie,
Pe stradă.
Și sunt atâtea
Priviri
Aleatorii!…
