Ne întâmplăm
În „ce mai faci”
Și într-un zâmbet.
Îl împărțim
Până se pierde
Al meu în al tău.
Al tău în al meu.
Ne întâmplăm
În natural
Și în poveste.
O derulăm
Până se pierde.
Tu în a mea.
Eu în a ta.
Ne întâmplăm
În play
Și-n pauză de scenă.
O aplicăm
Până se pierde.
Tu în a mea.
Eu în a ta.
Ne întâmplăm
În suflet
Și-n iubire.
O reluăm
Până se pierde
Tu-ul în NOI.
Eu-l în NOI.
http://www.youtube.com/watch?v=qG0tP3wy6z8
Când viața se împarte
La doi
Vorbim la plural
Despre o singură persoană:
Noi.
Când sufletul se-nmulțește
Cu unul
Nu ne găsim sfârșitul
Într-un singur om:
Partea mea de om
Nu respiră fără a ta.
Ne lipim sufletul
Perfect
Pe forma celuilalt
Suflet. Continue reading
Să-mi vindeci:
Lacrima de ochi,
Cuvintele de buze
Și mângâierile de mâini.
Să-mi vindeci:
Pașii de picioare,
Zâmbetul de tine
Și visul de somn.
Să-mi vindeci:
Zborul de aripi,
Emoția de suflet
Și ideea de gând.
Să-mi vindeci:
Scrisul de cuvinte,
Vorbele de ochi
Și amintirea de trecuturi. Continue reading
Mi-am pus piedică la gânduri.
Mi-am pus piedică la pleoape.
Mi-am pus piedică la rânduri.
Mi-am pus piedica pe noapte. Continue reading
Mi-au obosit ochii:
De tine și de-o foaie albă
Pe ambele părți.
Mi-au obosit mâinile:
De stare și de-un gest cărunt
Pe vorbe cunoscute. Continue reading
Dă-mi din ochii tăi
Să vadă-albastru din dorul meu căprui.
Și să-i închid când noaptea
Vorbește-a întuneric,
Cu greieri. Continue reading
Gândesc.
Ar fi bine să-mi fii
De unde nu mi-e.
Să-mi aduni de unde scad
Și să-mi aprinzi din zbor
Ce sting…
Gândesc. Continue reading
Aș împărți cu tine un cerc…
Îmi tot iese în cale:
Cu captele lipite,
Cu plinul râzând în soare,
Perfect…
Continue reading
