Tag Archives: rabdare

Până când

Joe_Chan_Vivid_Moments_Photography_89620_ConradandChristine007_low(pp_w610_h406)
Ai răbdare!
Încă n-am crescut
Deasupra pământului.
Mai am de urcat
Puțin
Până sus,
Acolo de unde
Cerul
Cuprinde lutul
În lumină.

Ai răbdare!
Încă nu ești
Pentru mine.
Mai am de gândit
Puțin
Din care parte
A sufletului
Să te încep
Ca să nu te sperii.

Ai răbdare!
Mai e puțin
De îmbrățișat
Tăcerea
Dintre noi,
Până când
Se stinge
În cuvinte
Niciodată mai sincere,
Niciodată
Mai vii.

Ai răbdare!
Mai am de iubit
Puțin
Ceea ce nu știu
Până când
Și cerul
Și pământul
Ne vor cuprinde
Inimile
În pace,
Și vom doborî
Timpul
Dintre noi.

Ai răbdare!
Voi învăța
Din tine
Și tinerețea,
Și ridurile,
Și binele,
Și umbra,
Până vom ști
Să le descâlcim
Pe toate
Împreuna.
Până vom fi
Bucăți egale
De pământ,
Din care Dumnezeu
Ne-a unit mâinile
Pentru o viață
Cât o clipă
Și-un sărut.

 

Răbdare

heart-it-web[3]
Fiecare palmă
Are un revers.
Avem doi obraji
Ca să-l întoarcem
Pe celălalt
După fiecare
Lovitură.
Iertarea
E când privești
În ochii prăbușiți
Cu bucuria
Unui suflet mare. Continue reading

 

Timp


Să treacă…
Repede,
Ca apa-n văi
Și mirosul în vânt,
Ca sunetul ascuțit în pustie,
Pentru că nu se aude,
Ca frumusețea ta
Deodată mai profundă
Pentru că nu ești
Aproape…

Să plece…
Subtil,
Ca umbra pe trotuar
Când soarele plânge
În ploaie – a nori,
Ca urma degetelor tale
pe obrajii reci,
Pentru că nu simți
Distanța…

Să fugă…
În ropot,
Ca râsul în cascade
Până se sparge,
Ca inima ta,
Când îți cânt copil,
De teamă,
Pentru că nu știi
Deodată…

Să dispară,
Treptat,
Ca urma în zăpadă
Când ninge,
Ca ziua când visul
Te ia de mână
Și îți pune ceasul
În buzunarul sufletului
Pentru că nu vrei decât
O veșnicie…

 

N-am…

N-am… Pentru că nu știu să dau timp oamenilor să fie, să ajungă, să mi se prindă pe sub piele și să mă încânte. Încerc să-i citesc, simplificând totul la o idee și nu există garanție în afara mea, că ar fi pertinentă sau zidită pe cărămizi reale. Și știu că nu e bine și că n-am, dar sunt atâtea lucruri pe lume care par să merite de la prima privire, încât timpul nu mi se mai supune pentru celelalte…

Și nu, nu-mi place disponibilitatea totală, previzibilul… Pentru că fărâma de mister trebuie să fie ingredient în toate poveștile frumoase ca să aibă farmec. Nu-mi place să deschid o carte și să-i văd toate literele, să le citesc egal și plat, liniar, comun. Continue reading

 

Listă contra timpului

Dedică-te! Unei idei, unui om, unei dorințe, unui talent. Pentru că mai mult decât curiozitatea „distributivă”, mai mult decât „pseudoștiința” pe care o arăți în orice domeniu pentru că „se poartă”, ceea ce contează pentru tine și pentru ceilați e ceea ce faci tu cu pasiune, ceea ce îți place, ceea ce vrei cu adevărat.

Fii absurd în ceea ce crezi, absurd pentru ceilalți dacă sensul pentru tine există. Pentru că oamenii care au lăsat ceva în urmă nu erau cei acceptați și venerați, ci cei puțini, cei care au crezut până la capăt.

Ai încredere în tine, în talentul tău. Oricine are câte unul. Cântă, dansează, desenează, glumește, scrie, fii bun, iubește, împarte, dacă asta te face fericit. Excesul să-ți devină întrebare doar dacă prin ceea ce faci ai putea să umbrești fericirea celorlalți.

Nu renunța, nu la jumătatea drumului, nu la prima critică usturătoare, nu când știi că sufletul tău se poate mări cu fiecare obstacol, cu fiecare izbândă. Continue reading

 

Gânduri

Mi-am dat seama că nu mai am răbdare și nici chef de atât de multe lucruri încât provocările stau la rând în colțul camerei așteptând atenție. Am obosit fără să fac nimic și mă complac într-o stare de „mai merge așa încă o zi”… Când eram mică nu credeam că e greu să fii „om”. Eram prima care se băga în seamă la orice joc, indiferent dacă îl știam sau nu, dacă îmi plăcea sau nu… Continue reading