Am luat o bucată de nor

Și ne-am acoperit ochii.

Era nevoie

De geană închisă

În amestecul ăsta aleator

De birouri și șervețele

Răcite bine

La aer condiționat.

 
Apoi,

Am aprins soarele

Și l-am rugat să se-ntindă

Mai tare.

Era nevoie

De căldură topindă

În frigul ăsta lipit

De fulare, paltoane

Și buze uscate

Pe cana de ceai.

 

La sfârșit,

Când soarele și norii

Au obosit,

Ne-am strâns în brațe.

Era nevoie

De iubirea ta

În aglomerația asta

De șervețele reci

În cuvinte răgușite.

 

Și lumea s-a oprit

Rotundă

Să ne admire

Nemurirea.