Întunericul
E-un răsărit prelung
Pe care se adună
Oameni pierduți.
La umbra lor,
Luminile se sinucid
De surpriză.
Târziu,
Când oamenii pierduți
Își caută sufletul,
Pe fiecare speranță
Se lipește câte-o stea,
Definitiv.
Fiecare răsărit
E un cumul de stele
Năucite-n speranță. Continue reading →

0

0