Tag Archives: simturi

Perfect sense

Perfecțiune… Concept alimentat de speranțe și țeluri, de neputințe mascate în obstacole, de modele căutate intens, pentru a merge spre ceva, a ajunge ceva, a fi… „din ce în ce mai” perfect, mai sus, mai… Și, cu cât zelul crește în căutare și în efort, cu atât se întrevede mai pală, mai departe, mai greoaie: perfecțiune crudă, personalizată firesc și exigent, uman.

„Perfect sense” e o „ironie” la adresa noastră, a oamenilor care nu mai știu să simtă, căutând „mai multul”, a celor care au uitat să trăiască simplu, să se bucure cu ochii de copil de ceea ce deja există în noi și în afara noastră, fără chin, fără intenție forțată, fără umbre. Pentru că un clișeu uzat ne amintește că doar când pierzi îți dai seama cu adevărat de ceea ce ai avut și… are dreptate. Continue reading

 

Azi vreau!

Azi vreau să uit de cuvinte și de fraze alambicate în sensuri coerente sau doar voit coerente dar niciodată suficiente.
Azi vreau să respir aer pe fereastră și să mă bucur că ploaia poate să îmi umple jumătatea goală din pahar…
Azi vreau să văd un film prost, amuzant de prost și să mănânc ciocolată amară cu alune de pădure întregi îngropate în cacao…
Azi vreau să ascult muzică, una care să îmi despice sufletul în 10 ca apoi să ascult iar, de 10 ori mai multă!
Azi vreau să stau cu ochii deschiși pe întuneric până se nasc povești din fiecare umbră. Continue reading