Tag Archives: toamna

Ascuns


Mi-am uitat gândul
Pe-o frunză arsă
Când am început să simt.
Și șchiopătez,
Irațional și strâmb:
Pe-o cale:
Întoarsă. Continue reading

 

Tomnatic

Se scutură toamna-n rugină.
Din soare își vindecă frigul
Și-și caută verdele-n frunză,
Divină… Continue reading

 

Toamnă altfel


Nu-ți zic să mă iubești!
E cam târziu în frunze
Din viața lor să crești
Iar gândurile-obtuze
Îți curmă din povești… Continue reading

 

Pe scurt


Gând rece, emoție exacerbată de întâmplare uitată, pe repeat, seară ciudată, ochi înghesuiți pe rânduri, nervi întinși, nerăbdare, somn. Dimineață cu țeavă ciobită inisistent,sunet tâmp repetat glorios în sunete ascuțite. Trează.
Continue reading

 

Miercurea tomnatică

Miercuri toamna tace în culori… Continue reading

 

Toamnă


Toamnă calmă,
Cu accent pe struguri.
Își vindecă frunzele de verde
Și pletele de căldură,
În vânt. Continue reading

 

Uscată la soare

Primăvara și-a descărcat bicicliștii în parcuri, deodată. Zgomot de lanțuri și roți învârtite, mâini încleștate unele în altele, iz de păr parfumat și eșarfe la fiecare doi pași. Soare, cald și plin, întârziind pe pielea albă lepădată de hanorace și bluzițe, în alint. Râsete colorate în conversații tipice de parc, despre nimic și despre toate.

Pașii se dezbracă de grabă și bocănesc alene pe trotuarul uscat spre nicăieri. În dreapta lac, în stânga verde. Și nu mai e nevoie de nimic… Miroase a copaci înfloriți și a început de vară iar gândurile zboară la vacanțe închipuite, pentru că nimeni nu te împiedică să visezi. Niciodată… Continue reading

 

Ploaie în doi


Plouă indecis,
Fără rimă,
Ca poezia pe care ți-am scris-o
Fără versuri
Și ți-am înfipt-o în inimă,
Forțat,
Ca să mă auzi… Continue reading