Ți-aș pune
În brațe
O mie de flori,
În care să îți scalzi
Dorința de frumos.
Ți-aș scrie
În ochi
Priviri de copil,
În care să îți curmi
Ridul pierdut pe frunte.
Ți-aș prinde
În mâini
Îmbrățișări absurde,
În care să nu simți
Distanța dintre gene.
Ți-aș lipi
În suflet
Stele încă necăzute
În care să îți stingi
Dorințele aprinse.
Mi-aș cuibări
Sufletul
În tine,
Ca să te recunoști
În el
Întreg.
Aș strânge
Iubirile
Dintre noi
Și le-aș înveli,
Rotund,
Într-o singură
Inimă.
Apoi
Ți-aș spune
La ureche
Că anul nu trece
Cu tot cu inimi
Niciodată.
Și
Ți-aș zâmbi
În miez de noapte
Un dor întins
Până la cer.
Fără artificii,
Fără zgomot,
Fără grabă.
https://www.youtube.com/watch?v=qG0tP3wy6z8
