Tag Archives: uman

(Non)dreptatea mea

untitled
Tăceri programând
Cuvinte,
Litere smulse
Din suflet închegat,
Vocale arzânde,
Silabe senine,
Înțelesuri niciodată
La fel,
Gest amplu,
Sinceritate surprinsă
În rid adânc.
Asta e omul
De când își așează
Ancora
În pământ,
Până o
Ridică.

Nu-i lua puterea,
Strigând,
Nu-i lua credința,
Înfruntându-l,
Nu-i strange inima
În pumn,
Pentru dreptatea „ta”.
Ceea ce rămâne
Din două suflete
Vorbind pentru sine
Sunt urmele de pumn
Din cuvinte
Și
Felul în care n-ai ascultat
Înainte să spui,
N-ai fost,
Înainte să faci,
N-ai iubit,
Înainte să judeci…

 

Repetitiv

7868_434816353284414_552873326_n
De fiecare dată
Când privesc,
Se strânge praf
Pe geană și pe pleoapă:
Înghite ochiul
Din puterea ta
De-a construi distanță
În apropiere.
Și apoi văd,
Indiferent,
Cum piere gândul
Pe alt gând,
Uman. Continue reading

 

Să nu ucizi

946756_417247815041268_1755537025_n
Să nu ucizi:
Libertatea
De a-ți decide
Propria limită.

Să nu ucizi
Puterea
De a-ți alege
Propria slăbiciune. Continue reading

 

Pre-Paști

imagesCAOH11C6
Zgomot.
Un lanț își scutură fierul
În carne,
Umanul își strânge din scuturi,
În vină.
O mamă își plânge copilul,
Sub cuie,
Iar ziua e noapte,
Deodată,
În suflet.
Continue reading

 

„Perfect imperfectă”

Am o parte proastă și nu pot s-o neg. … Ca partea pe care n-o preferi în poze, pentru că, zici tu, „nu e cea bună”, ca imperfecțiunea mâinii drepte, cu degetele încovoiate de greutatea stiloului, ca ochiul stâng, care n-a crescut la fel de mare și căruia doar tu îi percepi diferența, ca dintele răzleț din față, care strică linia dreaptă și albă a danturii, ca o certitudine pe care, deși o cunoști, tinzi s-o ascunzi, ușor timorat când te privești în oglindă.

E slabă și permeabilă… Tu, încercând s-o cunoști, ți-ai dat seama că e o bucată de lut cu o formă indecisă și ți-ai lăsat amprentele degetelor pe chipul ei. Deși maleabilă, i-ai ciobit din greșeală marginea privirii. Te vede altfel de atunci și te caută în amintire, ca și cum i-ai fi prezent. E partea mea proastă, pe care o cunosc, fără să pot vreodată s-o alung. Continue reading