Vom păși înapoi. Ne vom împiedica de cioturi și ne vom opri. Va fi mai ușor, uneori, să mergem prin locurile deja cunoscute. Vom simți că e greu să ne strângem bagajul și să plecăm pe drumurile fără pași. Vom crede că stăm pe loc și vom calcula viața din timp, cu furie. Însă, bucuria cea mare nu e umanul care îndeamnă să călcăm pe urmele deja desenate pe cale. E siguranța că, oricum, vom merge și înainte.
Vom plânge. Ochii se vor scurge-n rid și în tristețea viselor neîmplinite. Un firesc disproporționat al motivelor și efectelor, care niciodată nu adună exact așteptările zidite-n avânturi. Ne vom așeza în genunchi și vom plânge. Însă, bucuria necunoscutului nu e obișnuința de a plânge, când visele se-ngroapă. E siguranța că, oricum, vom și râde.
Vom scădea. Ne vom lepăda de puteri, vom bloca din noi curajul și gândul care urcă ochii spre cer. Ne vom descărca de speranțe, crezând că, mai ușori, ne va fi mai simplu să urcăm. Vom urma modele de oameni care au reușit deja, uitând să ne regăsim propriul suflet în exemplul succesului văzut. Însă, bucuria noului an nu e în a sta în umbra viselor deja trăite, așteptând să nu mai scădem. E siguranța că oricum, vom și crește.
Vom uita. Ne vom așeza site pe ochi, încercând să nu mai știm. Vom neglija și binele, și răul, crezând că miezul nopții e-o clipă de undeva, în afara timpului, care merită trăită fără amintire. Însă, bucuria ceasului ce trece, nu e în uitarea anului care se stinge. E siguranța că, oricum, ne vom și aminti.
Vom pierde. Ne vom juca viața la pariuri, așteptând premii care schimbă vieți din senin, mizând pe zâmbetul care poartă noroc. Ne vom goli buzunarele și vom plânge. Dar, bucuria timpului ce vine nu e în miza unei vieți mai bune. E siguranța că, oricum, vom și câștiga.
Vom alunga. Ne vom sătura de oameni și îi vom tria, simțindu-ne sufocați de atenție, de cuvinte, de momente. Ne vom retrage în colț de suflet, unde încă e liniște. Vom renunța la suflete și ne va deranja zgomotul inimilor care își forțează intrarea în noi. Dar, bucuria clipelor în avânt nu e în a depărta oamenii ce sunt. E siguranța că, oricum, vom și iubi.
Să vă fie anul gând bun, început senin și mers drept. Să priviți înainte, fără să uitați să vă înclinați ochii și în sus. Să iubiți, chiar și când pare să nu fie loc de iubire. Fiți sinceri și nu uitați să fiți buni. Pentru că cele mai mari comori pe care le puteți aduna în noul an nu sunt cărămizile strânse și buzunarele umplute, ci oamenii pe care îi câștigați, iubirea pe care o creșteți, credința pe care o împarțiți.
Un an de suflet bun!
