Cum vii dinspre soare,
Pe stânga,
Se răcește cerul
Pe limba României,
În tradiție de iarnă
Monumentală.
Din paltoane,
Picioare crispate
Își lasă urme
În cimentul vieții,
Strivind zăpezi,
În melodie
Învățată.
1. E-alint de cald și dor acasă
Iar masa-ntinsă – în arome;
Zăpezi în streașină, diforme,
Își plimbă iarna capricioasă…
2. Doi pași-nainte, unu-n urmă,
Căci vântu-i iute-n solzi de seară;
Îți naști în suflet primăvară
Iar „caldul” viscolul îl curmă…
3. E ger în urma din zăpadă
Și-n scârțâitul porții noi;
Și-i tremur printre fulgii-roi,
În vuiet: preț de serenadă…