Nu există
Sentiment pur.
Suntem creați pentru diversitate.
Există doar loc
Mai în față
Și
Loc mai în spate
De simțit.
Iubirea e un cumul
De trăire intensă:
De bunătate,
Dăruire,
Sinceritate,
Așezate în ordine,
Unele în spatele celorlalte,
În funcție de grad
Și importanță. Continue reading
N-aș fi eu
De nu te-aș certa puțin
Când mă scazi
Din ce mă aduni,
Inegal,
Și lași goluri
În proces,
Fără să pui la loc
Din tine. Continue reading
Cap în nori și trei surcele,
Gânduri stoarse, paralele.
Muzică de ambianță,
Lene-ntinsă, toleranță. Continue reading
Adun. Cuvinte multe. Le amestec, le înghesui placid, pentru ca apoi să le descos de litere și să le sfâșii. Le sortez și le despart: „tu aici”, „tu acolo”. Când văd că nu mai e loc, le înghesui la loc și le acopăr cu emoții, ca să se uniformizeze. Lovindu-se cu coatele, îmi râd în nas, perfide, și mă împung cu sensuri ironice, chiar dacă în mine nu mai e loc de confuzie…
Azi mi-au hrănit permeabilul minții cu înțeles neghiob. Și-au strâmbat literele în optimism neștiutor și mi-au trântit în fața ochilor propoziții de suprafață. În parcursul cuvintelor, mi-am pierdut din demintate. Le-am dat generos, pe alocuri subtil, cu nuanțe de întrebare, hrănind o idee aridă, personală, aproape stupidă în elan.
Continue reading
