Miroase-a somn
Și-a nucă-n ciocolată.
Din vorbe cresc
Iubiri molipsitoare.
Le adorm în păr
Și-n mâini retrase-n lene,
Încet. Continue reading
Tag Archives: miros
Perfect sense
Perfecțiune… Concept alimentat de speranțe și țeluri, de neputințe mascate în obstacole, de modele căutate intens, pentru a merge spre ceva, a ajunge ceva, a fi… „din ce în ce mai” perfect, mai sus, mai… Și, cu cât zelul crește în căutare și în efort, cu atât se întrevede mai pală, mai departe, mai greoaie: perfecțiune crudă, personalizată firesc și exigent, uman.
„Perfect sense” e o „ironie” la adresa noastră, a oamenilor care nu mai știu să simtă, căutând „mai multul”, a celor care au uitat să trăiască simplu, să se bucure cu ochii de copil de ceea ce deja există în noi și în afara noastră, fără chin, fără intenție forțată, fără umbre. Pentru că un clișeu uzat ne amintește că doar când pierzi îți dai seama cu adevărat de ceea ce ai avut și… are dreptate. Continue reading
Mix
Mi s-au amestecat simțurile
De dimineață.
Acu văd cu mâinile
Când îmi trec degetele
Peste genele tale
Să le orbesc
De mine… Continue reading
Portocale!
Îmi intră în pori cu insistență, îmi desfundă nările adormite de vineri seara, îmi amețește gândurile deja încărcate de Blue October și Yan Tiersen și răspândite în emoții: mirosul de portocală dulce și gustul amar de coajă aprinsă care de fiecare dată intră și sub unghii când o desfaci.
Mă poartă cu gândul la Crăciun și la pisica lungită leneș sub brad, torcând a căldură și a alint. Îmi usucă buzele arse de sete și îmi alină papilele gustative păstrate crud pentru desertul de seară. Continue reading
Simţuri şi simţiri
Muzică… crudă, liniştită, zbuciumată, profundă, tulburătoare, ţi se imprimă în pori ca un miros dependent, îţi îmbrăţişează simţurile sensible şi îţi dau suflet, poate unul pierdut în continuitatea gândurilor aglomerate ca staţiile de metrou dimineaţa în drumul spre muncă. Continue reading