Oamenii n-au existat.
A existat un pământ
Fără pată,
Scăldat de bucurie
Și lumină.
Oamenii n-au existat.
A existat o voce
Caldă,
Fără început și
Fără sfârșit.
Oamenii n-au existat.
A existat o iubire
Copleșitoare,
Infinită
Și răscolitoare.
Iar,
Din iubirea prea mare
Pentru frumusețea
Și bucuria
Fără sfârșituri,
Au crescut,
Apoi,
Oameni,
Care să zâmbească,
Să îmbrățișeze
Și
Să dăruiască
Din simplitatea
Divină
A minunilor pământului.
Oamenii s-au născut
Din iubire
Și
Nu iubirea
Din oameni.
