Măi, da plouă cu înverșunare!
Se zăpăcesc frunze
Pe paltoane,
Se zburlesc gene,
Rimelate,
Și-i vânt
Și gri,
Și baltă,
Ca-ntr-o poveste
Pe tărâmul celălalt,
Întunecat,
Unde luptă
Cot la cot
Zmei și-mpărați
În vârtejuri.
Vuiește la geamuri un vânt,
De se ridică puf
Din piele,
Zăpăcit de întâmplare.
Se-ncolăcesc fulare
Peste umeri
Și-i frig,
Și-ntuneric,
Și umbră,
Ca-ntr-un coșmar
Înghesuit pe-un coridor
Cu ecouri
Și urme de pași
În podele,
De se tot simt în ceafă,
Puls
Și tremur.
E toamnă cu vârtej
Și rupere de nor,
De nu-ți vine
Să-ți scoți la plimbare
Ciorapii de lână
Și căciula de blană.
Punct.