Ne îndrăgostim de lucruri, sentimente și nevoie.
Iubim cu patos durerile
Care ne zidesc,
După ce trec
Din starea
De conștiență.
Ne îndrăgostim de priviri, drumuri și speranțe.
Până să ridicăm cortina
De peste inimi,
Iubim drumul
Care ne aduce
Împreună.
Ne îndrăgostim de păreri, mesaje și ecrane.
Iubim cu îndârjire fotografii,
Ale sufletelor
Pe care nu le-am văzut
Niciodată.
Ne îndrăgostim naiv
De fiecare pauză
Din calea noastră indecisă
Spre un scop.
Iubim oameni, iubim dorințe,
Iubim neputințe
Și
Fiecare clipă
Din mortalitatea
Pe care ne-o negăm,
Trăind.
Superb…cam asa e…
Multumesc mult:)!
“conștiență” un cuvant prea putin folosit in limba romana. Se pare ca majoritatea oamenilor folosesc cuvantul constiinta pentru ambele concepte, atat pentru constiinta cat si pentru constienta, care, de fapt, n-au decat o vaga legatura…
Ma bucur sa te gasesc si aci.
🙂 E nevoie de mai multa constiinta pentru mai multa constienta. Multumesc!