Te iubesc adevărat.
De fiecare dată când zâmbești
Cad
În inima ta.
Îți înot prin viscere
De sus în jos,
De jos în sus,
Până la apus,
Când soarele ne-ngroapă
Într-o plapumă lată,
Cu miros de fericire,
Și multă
Iubire.
Te iubesc adevărat
Ca-n stereotipul unor versuri răsvorbite
De artișți cunoscuți,
În lat și-n lung,
Prea mulți,
De nu mai ajung
Cu adevărat
La urechile nimănui.
O placă uzată
De cuvinte spuse,
Prea des,
Dimineața, la amiază, chiar și
În somn,
Până au făcut condens
În prea multe inimi
Sătule să simtă
Uniform.
Te iubesc adevărat,
Din prezent simplu
În mai mult ca perfect,
Îți împart din aripi,
Evident,
Și-ți cresc stele
În ochi,
Ca-n Sailormoon, hmmm…,
Îți spun!
Din ce în ce mai mult,
Tăcut sau nebun,
Până la cer
Și înapoi,
Înmulțind iubirea
Mereu la doi,
Din mine și tine
Și alte mii de cuvinte
Desenate pe garduri
Pe suflet și-n minte,
În noi!
