Am înnodat doi nori
Și-am stors ploaia de toamnă,
Din iarnă-am smuls înghețul
Și l-am topit în palmă…
Am desenat cu spor
O primăvară nouă,
Am aruncat-o-n lume
Cu flori de mai și rouă…
Am rupt din mine frigul
Și l-am ascuns în stele
-De noapte încărcate-
Prietenele mele…
Am dat un ghiont tristeții
Și am împins-o afară,
Ca, uitând s-o hrănesc,
Greoi și „trist” să piară!
O floare de cireș
Mi-a devenit avere,
Un zâmbet pe furiș
În suflet adiere…
Eliberând treptat
Din mine primăveri
M-am transformat în zbor,
În vis și în uitări…
Și-așa, în lutul vechi,
Bătrân de ani și stare,
Găsit-am suflu nou
De viață, drum și zare…
