Să vorbim…
Am mutat un zâmbet 3 căsuțe…
Ironic.
Și ți-am aranjat părul de pe frunte,
în tic.
În revanșă, mi-ai întins degetele reci
și mi-ai desenat tandru gropițe în obraji…
Cald.
Mi-am lungit serioasă un rid pe frunte
Și mi-am lăsat două degete
Să se plimbe pe brațul tău
Până la umăr
„Șah”!
Ai înțeles, fără cuvinte.
Că nu e preț de „mat”…
Și ți-ai întors spatele
„Nebun” și copilăros,
Cum te știu…
„Aha”…
Și te-am cuprins
Pentru că spatele tău
Îmi surâdea a-mbrățișare…
Vorbim?
Și mi-ai răspuns cu ochii și cu mâinile:
Ar fi de prisos acum, cuvintele,
Draga mea…
tacerea tacticii are si rezultate. 🙂
Si ce-ar fi tacerea fara joaca?:)
solemnitate, solitudine, meditatie 🙂
Asa e:)
în câte mutări ai dat mat?
meciul a fost atât de rapid încât abia de l-am putut urmări…..
poate că a fost…pat??? adică remiză….
fain aşa….
faină ideea e în ton cu primăvara asta ce plânge zâmbind…probabil de bucurie!?
E un sah fara sfarsit. Un joc imaginat de „cum ar trebui sa fie”. Asa, usor, fara cuvinte.
Primavara are in sine premiza bucuriei. Si da, ar fi frumos sa se planga numai zambind a bucurie.
ub sah fara sfarsit – imi place muuuullllt
Multumesc din suflet… E prima mea rima alba:)
it s more than ok…tres jolie
Thanks! It’s more than appreciated:)
Da, uneori cuvintele sunt de prisos 🙂
Si melodia e… fara (alte) cuvinte!
🙂 Cuvintele pot fi in plus sau in minus…Tacerea e de multe ori ce trebuie…
Melodia? Printre preferate:D
E prima ta rima alba dar ti-a reusit de minune, mi-a placut. 🙂
Multumesc:) Se pare ca eu si versul alb am devenit prieteni… O zi minunata!
“Și mi-ai răspuns cu ochii și cu mâinile:
Ar fi de prisos acum, cuvintele,
Draga mea…” -PREA FRUMOS! :*
Multumesc, Gabiii:*
Imi place !!
Ma bucur mult:D
Interesant 🙂
Multumesc:) Te mai astept pe aici!
e bine k nu exista “MAT”
Nu exista cand vrei sa nu existe:)
Super !!!
Mersi:D
Felicitari 🙂
Mersi:)
frumos adevar si versuri 🙂
Multumesc mult:)