Stinge lumina!
Mi te reflectă în fereastră,
Redundant.
Ai zâmbetul întors,
Un haos de dreaptă și stângă,
Iar ochiul mai mic
Îți râde pe cealaltă parte
Când îmi spui,
Și e păcat…
Mai bine stinge lumina!
Îți bate oricum soare în ochi,
Verde.
Ai obrazul pătat,
Culoare pe mijloc și-n buză,
Iar pe nas – pistrui
Îți ard din scundă nepăsare,
Când „te” râd,
Și e păcat…
Stinge lumina!
Să-mi bată stele în perdea,
Alb.
Ai umbră-n mâini,
Discretă magie pe vârfuri,
Iar palma rece
Îmi mângâie părul foșnind,
Când adorm,
Și e păcat…
