Ai doi ochi.
Îi uzezi,
Îi crești,
Le stingi din albastru și verde.
Le pui ochelari
Și clipești
La prea multă lumină.
Te plângi că nu vezi
La soare,
La distanță,
La apropiere.
Ai doi ochi:
Unul pentru privirile tale
Și
Unul ca să-i înveți pe ceilalți
Să privească.
Poate dacă n-ai ține
Doi ochi
Numai pentru tine
Ai vedea mai bine –
Oameni –
Înainte să-i privești.

Ai două urechi.
Le-ntorci,
Le ascuți,
Le curmi din auz și din veghe.
Le pui aparat
Și le chinui
La sunete slabe.
Te plângi că n-auzi
La frig,
La note înalte,
La joase.
Ai două urechi:
Una pentru ascultările tale
Și
Una ca să-i înveți pe ceilalți
Să asculte.
Poate dacă n-ai ține
Două urechi
Numai pentru tine
Ai auzi mai bine –
Oameni –
Înainte să asculți.

Ai o inimă.
O strângi,
O repezești,
Îi rupi din bătăi și din pulsuri.
Îi pui grătare
Și o-ncerci
La prea multă povară.
Te plângi că simți strident
La rău,
La bine,
La visare.
Ai o singură inimă:
Una pentru simțirile tale
Și
Aceeași ca să-i înveți pe alții
Să simtă.
Poate dacă n-ai ține
Toată inima
Numai pentru tine
Ai simți mai frumos –
Oameni –
Înainte să iubești.

0

0