Dacă ai pune singurătatea
Într-un pahar
Obișnuit,
Ar îngheța
Cu soarele-n luciu,
Până s-ar sparge
În bucăți de oameni
Care n-au întâlnit
Niciodată
Oameni.
Dacă ai pune iubirea
Într-un pahar
Rece,
I-ar topi
Din forma rotundă
Până s-ar răspândi
În bucăți de oameni
Și ar crește
În ei
Monumentală.
N-avem singurătăți
Decât în pahare
În care iubirile
S-au vândut deja ofilite:
Flori de plastic
Ținute la rece
Pentru culoare.
Azi citesc poezii de la tine. Imi era dor. Stii ce imi place? De fiecare data ma incanti. Versurile tale sunt mereu noi.
Si mie mi-era dor. De tine:)