
Adeseori,
Facem bine
Pentru idee,
Nu pentru oameni.
Și,
Atunci,
Momentul se transformă
Într-un punct bifat
Pe o listă,
Procentual.
Dacă am privi
Dincolo de idee,
Am trăi binele
Odată cu ceilalți.
Dăruirea
N-ar trebui să fie
Niciodată
Într-un singur sens.
Adeseori,
Vorbim
De dragul literelor,
Nu pentru a spune.
Și,
Atunci,
Momentul se transformă
Într-o pălăvrăgeală
Fără direcție.
Dacă am vorbi
Pentru un răspuns,
Am trăi schimbarea
Odată cu ceilalți.
Cuvintele
N-ar trebui să fie
Niciodată
Într-un singur sens.
Adeseori,
Iubim
Ideea de a iubi,
Impersonal.
Și,
Atunci,
Momentul se transformă
Într-o utopie
Intangibilă.
Dacă am iubi
Personal,
Am primi
Ce dăruim.
Iubirea
N-ar trebui să fie
Niciodată
Într-un singur sens.

Sensul e dat de unghi. Ori trebuie ca să priveşti în triunghi.
🙂 De-ar fi macar banda dubla… Sau din cand in cand sa se schimbe un unghi in altul si invers.