Aș vrea să-ți fiu
Prietenă.
Să-ți întind bucurie
Din mânecă,
Atunci când
Îți strângi degetele
Să nu mă iei
De mână.
Aș vrea să-ți fiu
Ochi.
Să privesc partea plină
A paharului gol,
Atunci când
Îi închizi
Ca să nu mă
Vezi.
Aș vrea să-ți fiu
Siguranță.
Să te cuibărești în
Inima mea
Atunci când
E întuneric
Și nu știi
Să mă simți.
Aș vrea să-ți fiu
Lacrimă.
Să scurgi din tine
Dorul
Atunci când
Nu mai crezi
În iubire
Peste mări.
Aș vrea să-ți fiu
Eu.
Simplă,
Fără excese,
Onestă,
Întreagă.
Să simți că
Nu mai e nevoie
De luptă
Sau de cuvinte.
Doar de pași
Mici
Făcuți împreună
Spre ce nu știm
Cum va fi
Vreodată.
Dar iubirile
Nu cresc
Niciodată
Împinse
De la spate.
Tu pui în versuri, ceea ce la mine e o înşiruire de gânduri dezordonate.
Asa sunt eu 🙂 Dezordonata-n ganduri, constanta in ce simt.