Îmi intră în pori cu insistență, îmi desfundă nările adormite de vineri seara, îmi amețește gândurile deja încărcate de Blue October și Yan Tiersen și răspândite în emoții: mirosul de portocală dulce și gustul amar de coajă aprinsă care de fiecare dată intră și sub unghii când o desfaci.
Mă poartă cu gândul la Crăciun și la pisica lungită leneș sub brad, torcând a căldură și a alint. Îmi usucă buzele arse de sete și îmi alină papilele gustative păstrate crud pentru desertul de seară.
Continue reading
