Tag Archives: motan

O zi pe cuptor

4 Replies

Cald… M își ascute ghearele, abia desprinse din bumbacul pantalonilor mei, zgâriind teatral lemnele adunate pentru foc, iar Havasi își încearcă talentul pe repeat, deși sunetul boxelor e prost și vibrează inestestic. Mesele sunt ocupate: mama și tata calculează și revin, argumentează și reiau, fără sfârșit. De ceva timp nu-i mai aud.

Monopol pe cuptor. Unul fără luptă, alintat, pentru că sunt eu. Mi-e drag. Tata își etalează pixul cu antenă și laser și îl chinuie pe M, care sare după luminițe neputincios, într-un chef de vânătoare forțat, alimentat de râsetele noastre. Continue reading →

Share
0
 

Am ajuns!

17 Replies

Curaj! Va fi bine. Bagaju-n spate, fularul peste față până la ochii cu gene albe, căciula turtită pe păr, mănușile bine așezate pe mâni și bocancii în picioare. Urme-n zăpadă. În față nu văd, în stânga și dreapta nu mă uit, de teamă să nu-mi schimbe vântul direcția, și ajung la gară cu 2 obraji bine definiți în plus, ca pentru iarnă. Trenul nu circulă… Nu cel de 5! Dar cel de 4 are întârziere la plecarea din stație, așa că alerg, pentru că e 4, 35. Mă așez frumos în vagonul 2, că așa scrie pe bilet, și îmi revin, după ce mă „dezvelesc” rând pe rând de straturile de haine și zăpadă, de grabă și emoții.

– Trenul ăsta nu ajunge în Suceava, domnișoară! – Cum? Doar așa scrie pe bilet! – O fi scriind, da’ merge la Iași. La Pașcani coborâți!

Eh, îmi zic, ce se poate întâmpla?! Or fi legături și noaptea spre Suceava. Sun o prietenă! – Ultimul tren spre Suceava pleaca la 11 fără 5… iar următorul e la 3,30. – Vis! Mă consolează gândul că site-ul nu e sigur la zi cu liniile și trenurile, și mă resemnez. Ce altceva pot face?

Înaintăm lent, cu „pași” mărunți și obosiți. Ne oprim să ne tragem duhul și plecăm iar. Viscolul nu doarme până la Ploiești, unde renunță brusc la revoltă și se liniștește cuminte, în somn de seară.

Citesc. Paler îmi poartă gândurile spre un peron rece, gară a întâlnirii dintre el și ea, în așteptarea unui tren care nu mai vine. Mă simt norocoasă că al meu știe încă să mă ducă acasă… cu puțin noroc. Continue reading →

Share
0
 

Acasă

13 Replies

Acasă… e locul în care vii de departe şi uiţi că ai plecat vreodată.

Căsuţa albă cu acoperiş de scândură, cu ţurţuri la streaşină şi miros de pâine coaptă pe hol, creşte mereu în amintire. Îşi întinde braţele primitoare şi calde de la soba abia încinsă de lemne cu iz subtil de brad şi mă îndrumă spre camera mea cu perdea la uşă şi pat dezechilibrat, cu miros de mandarin şi bibliotecă, în care prea multe caiete sunt începute şi neterminate.

Acasă e unde îi strig mamei să nu vorbească atât de tare la telefon de dimineaţă pentru că dorm (deşi e evident că nu mai dorm) şi unde recunosc paşii tatălui după sunetul pe care-l lasă în zăpadă.

Mirosul de cafea mă aşteaptă dimineaţa în compania lui M, leneş tolănit pe mâna mea stângă iar poveştile nu se termină la micul dejun niciodată la timp… Timp pentru ce, de altfel?

Acasă ziua e mai leneşă şi îşi pierde orele în râsete de revedere. O las să treacă fără să mă opun, fără să-i număr secundele, preocupată de accentul drag pe care l-am pierdut, de amintirile pe hârtie întâmplător regăsite, de mine… cum eram odată.

Bagajul e gata, căsuţă caldă cu abur în horn şi bucurie în rădăcină! O să rog iarna să-şi ţină îngheţul într-un nor şi să nu se împotrivească dorului meu încălzit şi vocii din gară care anunţă plecările spre Suceava amintirilor. Şi vin acasă, poate, mamă!

Share
0
 

Dragi!

2 Replies

El este M, cum i-a fost scris în frunte şi-n destin. Trăieşte viaţă de “om” alintat: nu i se refuză mâncarea bună pentru că ştie să toarcă frumos în timp ce mănâncă şi nici îmbrăţişările, pentru că sunt pufoase. Îi place aroma de cafea şi îşi cere de fiecare dată locul în braţe când încerci să savurezi liniştit momentul pe colţarul din bucătărie, cu picioarele relaxat întinse până pe perete (unde varul e puţin şters, ce-i drept, dar… nu se uită nimeni).

Când nu-i dai miaună. Se uită verde la tine, cu mustăţile întinse, până îi dai. După ce-şi termină masa de dimineaţă, prânz şi seară în acelaşi timp, uită că i-ai dat şi ritualul începe din nou, pentru că merge.

Continue reading →

Share
0