Somn pierdut la 9 dimineața, în hohotele darnice ale vecinului cu boxe. Ochi mijiți pe sub pătură, indeciși, parțiali. Muzică redundantă din pereți, dublată de a mea, subtilă-n neputința volumului slab. Aspirator dansând pe mochete, luciu de mobilă strident, nevoie de aer.
Plimbare-n neștiință. Flori, pufuleți și apă. Discuție, monolog dublat de tentativă, cuvinte rătăcite-n replici în spatele sucului de mere. Cald și soare. Bookfest și rătăcire grăbită printre rafturi.
Terasă înghesuită la etaj. Fustă strâmtată forțat cu degetele pe treptele de lemn, curbate, jenă fără țintă. Drum și râsete, pe limba amintirilor.
Foișor primitor, verde-n jur, chef de viață. Cuvinte multe, înghesuite amuzat în jurul cănilor de cafea, în miros de foame și de ciuperci coapte, veselie. Zornăit de table, comoditate lenevind pe canapea, somn.
Acasă înnoptat, ochi mici, prăbușire uitată, vise. Zi plină!
Frumoasă melodia ca şi descrierea:).
Multumesc mult:)
Pingback: Legenda lui Robin Hood – de la carte la ecranizare « bibliodevafiliala3
Bine ca nu ai zis nimic de braga. 🙂
A avut si braga farmecul ei…:))
interesanta descriere…..frumoasa aliniere de substantive si adjective..
Mersi:)
sincer ma regasesc in ceea c ai scris mai sus.chiar sunt lururi kre mi se intampla aproape in fiekre zi 🙂
Inseamna ca ai parte de zile pline:)
Frumos articolul…si piesa este chiar faina! 😉
Multumesc:) Ma bucur ca iti plac…