E cald și-n mine crește o părere. Se agață de neuroni și se leagănă copilăros, încălzind potențiale. O posibilă întâmplare aici, un vis aproape împlinit acolo, și așa mai departe… Iar părerea crește, cu fiecare zâmbet.
E soare și-n mine zace o dorință. Își sapă sentimentele, și le îngroapă ierarhic, în ordinea curajului. Obosită, își admiră prada apoi, cu-n rânjet subtil în colț de buză. Și le dă drumul preferențial, când părerile cresc mari și se maturizează-n certitudini.
E frumos și-n mine cântă o durere. Se așează strident în mijloc de suflet, obeză, și-și descâlcește motivele negre în lacrimi. Și colcăie în note un gol înviat dintr-o dorință apusă. Și bea un pahar de vin, demisec, adormind în uitare.
E toamnă și-n mine-aleargă prezentul. Se mișcă încontinuu, fără stare, și se împiedică de întâmplări răsărite din nimic în drumuri. Își ocolește obstacolele și-și pune la presat durerile ascunse, prea mult ținute în soare, până se transformă în trecuturi.
E zâmbet și-n mine valsează o părere. Își întinde copilăria pe ochi și pe buze și-și cântă viitorul aprins, până se leapădă de trecuturi. Iar părerea crește, cu fiecare zâmbet.
http://www.youtube.com/watch?NR=1&v=OePehsIxREc&feature=endscreen
Pentru Adina, să prindă curaj din mine, de ziua ei :*. Mulțumesc, suflet frumos, pentru că-mi ești în fiecare zi!
Ce sfarsit frumos de toamna! Sau sfarsit de toamna frumoasa.
Mie imi place toamna. Intotdeauna mi-a placut. E colorata si pe gustul meu:)
Suntem cel putin doua , eu una sunt a toamnei pe veci!
Pe mine m-a ales toamna, se pare:) Dar fiecare anotimp cu frumusetea lui. Din toamna as alege culorile si ploaia calda.
M-ai lasat fara cuvinte… “Multumesc” nu e nici pe departe indeajuns, dar e din inima >:D<
Cu cel mai mare drag:)